Gheorghe Zamfir s-a născut în oraÅŸul GăeÅŸti, în data de 6 aprilie 1941, mama din Gorj, tatăl dâmboviÅ£ean, ambii provenind din familii de ţărani agricultori. La patru ani îÅŸi descoperă pasiunea pentru muzică ÅŸi învaţă să cânte la acordeon. Primul acordeon, „Mozart” îl primeÅŸte cadou de la tatăl său 1955 - se înscrie la Åžcoala Specială de Muzică din BucureÅŸti (astăzi Liceul de Muzică « Dinu Lipatti »), la clasa profesorului ÅŸi totodată a rapsodului popular Fănică Luca. În paralel, Gheorghe Zamfir a urmat cursurile Åžcolii de Cultură Generală.
“Mă gândesc evident la primele mele descoperiri. De fapt, mă gândesc cum am fost descoperit ÅŸi încurajat să mă descopăr la rându-mi. Naiul l-am cunoscut la 14 ani când m-am înscris la Åžcoala Specială de Muzică din BucureÅŸti. Aici am avut ÅŸansa de a-l avea ca profesor pe rapsodul popular Fănică Luca. Lui îi datorez pasiunea pentru acest instrument. De fapt, lui îi datorez întreaga mea carieră artistică”...Gheorghe Zamfir
1959 – anul în care Gheorghe Zamfir obÅ£ine prima distincÅ£ie în cadrul Åžcolii de Muzică - premiul I ÅŸi titlul de “Laureat” pe Å£ară.
“PriveÅŸte în tavan, spre cer, Gheorghe, spre cer, nu sufla niciodată în jos, naiul este instrumentul luminii ÅŸi-al durerii profunde, spectacular, strălucitor, exuberant, expansiv ÅŸi dominator, ce poate depăşi cu un sunet acut dintr-un tub de 5-6 cm o orchestră simfonică de 120 de muzicieni în tutti fortissimo” ...
1960 - 1970 efectuează cu Ansamblurile « Ciocârlia » ÅŸi al Armatei Române primele turnee în fosta Republică Federală Germană, în ElveÅ£ia, URSS, China, Grecia
“Am cântat în lume de la varsta de 16 ani ÅŸi de atunci pe toate continentele ÅŸi în aproape toate ţările lumii. Niciodată nu mi-am trădat naiul, cel mai bun prieten ÅŸi confident; el m-a iniÅ£iat pe mine, nu eu pe el. Ce ÅŸtiam eu la vârsta aceea ce anume avea să devină acest instrument sacru pentru mine? » Gheorghe Zamfir
1961 - se înscrie la Conservatorul « Ciprian Porumbescu » din BucureÅŸti pe care îl absolvă în 1966 la secÅ£ia Pedagogie. Din generaÅ£ia sa, numită ÅŸi „generaÅ£ia de aur” au făcut parte printre alÅ£ii Benone Sinulescu, Maria Butaciu, Tiberiu Stoianovici, Daniel Podlovski ÅŸ.a.
“Odată admis la Conservator, în 1961, am decis că era momentul să îmi confecÅ£ionez singur naiul. M-a ajutat la vremea respectivă arhitectul ÅŸi creatorul de naiuri artizanale, Constantin Popescu. Am ales singur tuburile ÅŸi le-am pus într-o formă specială. Constantin le-a tăiat ÅŸi le-a lipit după cum i-am explicat atunci. AÅŸa s-a născut primul meu nai cu 20 de tuburi cu care mai cânt ÅŸi astăzi, de care nu m-am despărÅ£it din 1961 cucerind cu el întreaga lume”, Gheorghe Zamfir
1966 - se angajează ca dirijor al Ansamblului « Ciocârlia » având astfel sub bagheta sa 300 de artiÅŸti: corul, corpul de balet, orchestra simfonică, orchestra populară ÅŸi soliÅŸti precum Angela Moldovan, Maria Butaciu, Irina Loghin, Ion Dolănescu, Maria Ciobanu, Toni Iordache, Marin Chisăr ÅŸi alÅ£ii. În această perioadă iau naÅŸtere primele mari compoziÅ£ii, aranjamente ÅŸi orchestraÅ£ii printre care coruri la 4 voci, Hora de Virtuozitate, Hora BucureÅŸtiului, Sârbă Oltenească - toate acestea au făcut parte din primele discuri editate în 1959; tot acum scrie prima sa Metodă de Nai pe care o va edita aproape 10 ani mai târziu la Paris, în anul 1975, la Editura Chappell.
“La vârsta de 18 ani scriam prima Metodă de Nai. În decembrie 1965, student fiind la Conservatorul Ciprian Porumbescu, am creat “Doina de jale”. Nicio doină compusă ulterior de mine nu a mai semănat cu ea cu toate că am scris multe alte doine printre care “Doina de la ViÅŸina”, “Doina din ArgeÅŸ”, “Doina dragostei”. La aproape 40 de ani de când a fost creată, nimeni nu o poate interpreta la fel de profund. Atunci cred că s-a produs legătura între mine ÅŸi creaÅ£ia mea, între ceea ce ÅŸtiam ÅŸi îmi doream să intepretez ÅŸi modul în care reuÅŸeam să interpretez”, Gheorghe Zamfir
1966 - realizează primul disc în colaborare cu Electrecord – acesta conÅ£inea compoziÅ£iile sale în cel mai autentic stil popular, printre care faimoasele “Doina de Jale” ÅŸi “Doina ca la ViÅŸina”
“Doina de jale a constituit de fapt prima rugăciune în muzica instrumentală ÅŸi este considerată cea mai importantă operă din genul cameral aparÅ£inând Maestrului Gheorghe Zamfir. Ulterior acesteia, Gheorghe Zamfir a compus Bocetul care, în 1966 devenea prima lamentaÅ£ie funebră instrumentală. Celor două stări esenÅ£iale ale românului, speranÅ£a ÅŸi durerea, ilustrate magistral de Gheorghe Zamfir prin “Doina de jale” ÅŸi “Bocet”, li s-a adăugat în 1967 “Cântecul de leagăn”, echivalentul unei alte teme fundamentale în creaÅ£ia zamfiriană: dragostea”, Carpatair Magazine, martie 2008.
“Este o confesiune, un proces care a luat forme diferite de-a lungul anilor mei de compoziÅ£ie. Dacă în prima fază, am dedicat-o mamei mele, o femeie profund marcată de munca, grijile ÅŸi suferinÅ£ele inerente ţăranului român, în cele din urmă, odată cu evoluÅ£ia mea spirituală, a devenit o rugăciune universală. În momentul de faţă sunt mai mult decât conÅŸtient de faptul că doina nu este numai simbolul absolut al muzicii noastre, al românilor, ci ÅŸi nucleul muzicii universale”, Gheorghe Zamfir.
1968 – absolvă clasa de “dirijat de cor “(profesor D.D. Botez) ÅŸi “dirijat de orchestră” (profesor Iosif Conta). În acelaÅŸi an, anul dispariÅ£iei lui Fănică Luca, Gheorghe Zamfir crează prima mare familie a naiului modern, din nai Sopran, nai Alto, nai Bariton ÅŸi nai Bas
“În 1968 am creat “naiul modern” odată cu cea dintâi familie de nai Sopran , Alto , Bariton, Bas. Acestea au fost introduse treptat după 1990 în toate genurile muzicale abordate în compoziÅ£iile mele. Ele au fost urmate în mod firesc în 1972 de naiul Contrabas ÅŸi în 2003 de Naiul Gigant construit la Reghin la Fabrica de Instrumente “Hora”.Acesta din urmă, cu cele 5 octave ale sale care sună precum buciumul din CarpaÅ£i, are 42 de tuburi de 1.35 înălÅ£ime ÅŸi 1.2 lăţime…”, Gheorghe Zamfir
1968 - înregistrează cel de-al doilea disc în colaborare cu Electrecord ÅŸi, de acum înainte, înregistrările sunt din ce în ce mai frecvente, iar programul artistic devine “incendiar”; prin repertoriul introdus, “viaÅ£a” naiului a fost schimbată radical. Piese precum “Rustemul de la LiÅŸteava” (Oltenia), Brâul de la Făget (Banat), “Mult mă-ntreabă inima”(Transilvania), “Suită de sârbe olteneÅŸti”, “Ca la Breaza” (Muntenia), “Corăgheasa” (Moldova, compoziÅ£ie proprie) înregistrate pe discul din acest an au constituit prin însăşi intepretarea lor în faÅ£a unei orchestre de peste 50 de persoane (“Ciocârlia”) o premieră naÅ£ională ÅŸi mondială – atunci, naiul a fost “instalat” în faÅ£a unei orchestre printr-un om care era ÅŸi dirijor
1970 - formează primul taraf concertistic cu care concertează la Paris pe scena Teatrului “Vieux Colombier” în 45 de recitaluri, cântând pentru prima dată la cele 4 naiuri (Soprano, Alto, Tenor, Bas). Odată cu acest pas important, Gheorghe Zamfir îÅŸi atrage simpatia ÅŸi recunoaÅŸterea câtorva din cei mai mari muzicieni ai lumii printre care: Sergiu Celibidache, Hanz Holliger, Maurice Bourg, Henry Dutilleux, Jean Pierre Rampal, James Gaulway, Pierre Boulez, Seiji Ozawa, Eric Clapton, Peter Gabriel ÅŸi mulÅ£i alÅ£ii. 1972 - crează la Lausanne stilul Nai - Orgă, introducând repertorii noi ÅŸi lărgind considerabil paleta de expresie ÅŸi de interpretare în ceea ce priveÅŸte naiul.
“Gheorghe Zamfir mânuieÅŸte graiul sonor cu ÅŸtiinta unui mare psiholog. Orga aduce o mângâiere cerească plânsului, fără întrerupere, naiul fermecat exprimă toate nuanÅ£ele deznădejdii de la lacrimi până la respiraÅ£ia grea a tăcerii”, Cella Delavrancea, octombrie 1977
1973 – naiul intră în muzica de film prin filmul “Marele blond cu pantoful negru” al cineastului Yves Robert pe muzica lui Vladimir Cosma căruia Gheorghe Zamfir i-a dat toate temele înregistrate pe casete la Paris
1974 - porneÅŸte o colaborare de lungă durată cu marele pianist ÅŸi organist, Maestrul Nicolae LicareÅ£, concertând în aproape toate marile catedrale ale Germaniei, ElveÅ£iei, Austriei, Belgiei, FranÅ£ei. Realizează cu acesta turnee senzaÅ£ionale în Australia. Odată cu această colaborare între Gheorghe Zamfir ÅŸi Nicolae LicăreÅ£ care a permis alternarea sunetului orgii cu al naiului, s-a născut un nou stil în muzică; tot acum compune “Messa pentru Pace”. CompoziÅ£ia creată pentru nai, cor, orgă ÅŸi orchestră a fost înregistrată la BucureÅŸti cu Orchestra Radio ÅŸi Corul Madrigal condus ÅŸi la vremea respectivă de apreciatul dirijor Marin Constantin.
„În 1974 am scris la Paris Messa Păcii, un concert pentru cor, orgă... Îmi aduc aminte că, în primăvara lui 1974, am lucrat trei săptămâni zi ÅŸi noapte la această operă. Aveam 33 de ani ÅŸi îmi puneam deja întrebările care tuturor ne frământă existenÅ£a: cine suntem, de unde venim, încotro mergem...a fost prima mea lucrare simfonică de mari proporÅ£ii. Tema fundamentală a acestei opere este perpetua căutare a locului în care poate fi pusă „scara universală” către cer pe care să se suie omenirea în momentul în care va trebui să se salveze. Eu am considerat ca singurul loc în care poate fi aÅŸezată această scară este România. Ea a mai fost intepretată în 1977 în ElveÅ£ia cu Corul ÅŸi Orchestra din Neuchatel ÅŸi la Stockholm în 1978. Am mai ieÅŸit cu această lucrare abia în 1990, la Paris, cu Ansamblul Vocal Carlo Lore ÅŸi Francais-Mars Roger, Orchestra Francais D’Oratorio, dirijor Jean Pierre Lore”, Gheorghe Zamfir
Ma bucur ca am "provocat" aparitia acestui nou site, Maestre si va felicit a suta oara pentru tot ce faceti pentru sufletul nostru si imaginea acestui popor in lume! va doresc numai bine si sa ne (in) cantati inca multi ani de acum incolo ! cu drag, Mariana Duma
Multumim din suflet pentru tot ceea ce ati creat si pentru faptul ca nu ati abandonat acest drum. Pacat ca conducatorii acestui popor nu au invatat sa aprecieze adevaratele valori!
esti TARE domnule. pe cuvantul meu. am fost la un concert cu DAMIAN DRAGHICI...si habar nu are o mare tiganie ce face el acum...
va admir si ma rog pt sufletul dvs si sa fiti sanatos sa ne mai cantati
mult succes
ps imi pare rau ca nu sunteti ajutat cum ar trebui
Lumea in care traim ne ameteste, ne poarta pe culmile cele mai indepartate ale sufletului noastru, ajungem sa nu ne mai recunoastem!!!
Va multumesc, prin muzica dvs. ma reintorc spre mine.
Va Dumnezeim de aici de departe poate mai intens s
Menumorut 2008-08-31 05:31:42
As vrea sa va vizitez macar si citeva minute...
La pian cint Dansurile Romanesti de Bartok, dar doresc sa incerc naiul din suflare pura de suflet romanesc!
va salut cu deosebit respect mare maestre,buna ziua! am achizitionat de curand un nai si imi place sa cred ca intr-o buna zi voi putea sa cant si eu macar 10% din cum cantati dumneavoastra, va multumesc ptr toate trairile si emotiile oferite. sanatate multa si Doamne-ajuta.
si va
